M-am trezit si te-am gasit plangand. Nu am realizat ce se intamplase decat dupa ce ai plecat. Desi nici azi nu stiu de ce ai plecat…a urmat tacerea
Nu stiu daca eu sunt de vina sau visele urate pe care le tot ai, nu stiu daca o sa-mi spui ce s-a intamplat, ce am zis, desi cred ca mai important e ceea ce fac.
Te-am vazut pe strada dar m-ai evitat, ti-ai ascuns privirea printre privirile celor din jur, si nu am stiut daca esti tu sau mi s-a parut.
Am incercat sa-ti scriu si sa-ti spun ce simt, dar nu stiu nici asta, am nevoie de tine ca sa-mi spui ce ar trebui sa simt. Fara tine sunt pierdut si fiecare privire din jur e acuzatoare, fiecare cuvant e o insulta.
Cred ca inca ma gandesc la ce a fost, sau poate ca nu a fost nimic…poate ca ai fost doar in capul meu, ai fost doar pentru mine.
Eu sunt cel care s-a trezit plangand, eu sunt cel care a plecat, eu sunt cel ce nu stie si crede ca stie prea multe…tu esti cel ce a uitat.
la masculin….totul e masculin
da…intrebarea e de ce?